Visu-și mai ținea șirul, dar cu ceva schimbare.
Și se făcea că traiu-mi ceva se mai lesni;
Vedeam în a mea casă bogata-ndestulare
Și-n preajma mea mulțime de lume-a se hrăni.
Mulțime de mijloace acum mi se-nlesniră,
Drumuri deosebite acum mi s-au deschis,
Și bunătăți, păcate, amestec se-nmulțiră,
Și mângâieri, și chinuri mă zvârcolea în vis.
Pe câmpul norocirii objetele în sfadă,
Spini, flori, verdeaț-amestec se-nfățișa grămadă,
Cuvânt, vedere, cuget... în tot mă rătăceam.
Plecam pe cărări netezi și foarte-ntortoiate;
Stam să-mi mai iau odihnă, și gânduri mestecate
Mă îndrepta-n picioare, m-oprea... și iar porneam.