Nu-i mort cel care întrerupe a traiului greoaie muncă
Și-i cântă popa aleluia, pe când în groapă îl aruncă;
O! nu, vă înșelați, nu-i moarte în om, când sângele îngheață...
Cadavrul fără de simțire, trăiește-adevărata viață.
Și mort e numai cel ce este menit pe-a suferinței cale,
În ochi, pe buze, sau în suflet, să ducă negură și jale...
Eu care dar, de-atâta vreme mă plec subt răutatea sorții,
Mormânt, deschide-te mai grabnic, vreu să trăiesc în viața morții!