Umblase mult prin sate și câinii îl lătrase,
Mâncase câte-odată, de multe ori răbdase:
La cârciumi și prin bâlciuri de-un șir întins de ani,
Cânta, jucându-și ursul, pe codrii și pe bani,
Bătrân dănțuitorul, bătrân și cântărețul...
Și rareori, de milă, îi răsplătea drumețul...
Artistu-n patru labe, maestrul în toiag,
Mergeau, tăcuți și jalnici – pribeag lângă pribeag...
Și obosiți de cale, lăsând în urmă satul,
Pe câmp sau prin frunzișuri dorm unul lângă altul...