Frunzuleană micșunele
Ia vezi lacrimile mele,
Cum se varsă cu durere,
Fără nici o mîngăiere!
Și se varsă pentr-un pui,
Numele nu vreu să-i spui.
De l-oiu spune, l-oiu răpune
De-oiu tăcea, l-oiu mai avè,
Sărmana inima mea,
Mai bine s-ar fi topit
Decît m-aș fi despărțit
De-un puișor ce-am iubit.
Colo în vale, la brad mare,
Mîndru codru să răsună
Drăgalaș noaptea pe lună:
Este glasul puiului
Ce-a zburat din cuibul lui.
Stă, copile, te oprește
Și oftînd la el gîndește.