Frumusețea ta deplină în derâderi o vei pierde:
Când un nobil prost și veșted, când c-un fiu de burtă-verde;
Și sărind a, căsniciei mărginită barieră,
Vei fi ziua doamnă mare, iară noaptea adulteră!
Soțul tău, de tine mândru, va ierta să fii cochetă,
Și își va vedea de treburi: de moșie, de caretă...
Și politică va face, va ieși chiar în alegeri. —
Pe când tu, cu ochi isterică, plini de patimi și-nțelegeri,
Îi vei înmulți cortejui de zmintiți curtenitor,
Risipindu-ți tinerețea cu frumoasele ei flori.