Dar tăcere: rugăciunea, și un disc în noaptea brună... --
Limbi bronzate graiul ritmic îl propagă împrejur,
Tinicheaua de pe turnuri albăstrită e de lună
Ș-a bisericii nălucă își dă brânci în clarobscur.
Tot așa se naște-n mine, sub mister, o frământare... --
Oh! simțire, te crezusem întinată pentru veci.
Și afară din Gomora te-azvârliși prin o sforțare
Spre-a-mi repune-argint în suflet și un psalm pe buze reci.