De la shoală, de la carte,
Dezertând un june, cere
Și pretinde s-aibă parte
Și de titluri și de-avere,
Ce rar să câștigă-n lume
Prin știință și bun nume.
La bătrân, ce-l vede-n drum,
Zisu-i-au: O, tu, în care
Strălucește minte mare,
Mă învață oare cum
Aș pute să capăt bani,
Moșii, titluri și țigani?
Dar bătrânul atunci zice:
Fătul meu, spre-a fi ferice,
Să nu pierzi nici o minută,
Lucră, patria agiută
Și pre cel neputincios,
C-asta-i lauda și folos!
Așa viață nu îmi place!
Să-nveți intrigi de a face!
Supărare ș-asta cere!
Îmi va fi mai de plăcere
Ca să capăt bun venit
Fără să fi ostenit!
Dar bătrânul, c-un suspin,
Zice: Văzui fără carte
Fanfaron, ce nu-i străin,
Că-n scurt timp au mers departe.