Lumea toată se întreabă :
În frumoasa ta cunună
Pentr-un firișor de iarbă
Mai e loc unde să-l pună?
Dar eu știu că nu mai este.
Arta, zâna vieții tale,
Își așterne ca-n poveste
Numai flori în a ta cale.
Lasă dară pân'la tine
Să ajungă versul meu,
E un cânt pe coarde line
Mult mai slab decât al tău;
Însă ți-l vor spune tare
Sufletele cele multe,
Ce cu foc și admirare
Vin pe tine să te-asculte!