Comori de aur dorm ascunse-n mănăstire.
Călugărul murind i-a spus că sub altar
Se află cu prisos lumeasca fericire.
Neliniștea-i de-atunci e fără de hotar:
El caută prilej-nauntru să pătrundă
Și zilnic împrejur se plimbă solitar.
Ar vrea ca după stâlpi penumbra să-l ascundă,
Pe-averi de Voievozi se vede suveran,
Silește pe noroc la glasu-i să răspundă;
Ajunge-al lumii Domn din fiu de poporan,
Dar când după altar rămâne-n asfințire.
Se simte-nfiorat de-o groază de țăran
Comori de aur dorm închise-n mănăstire.