Am scris vecinei mele
Să știe că mi-e dragă,
I-am scris o față-ntreagă,
Dar n-așteptam răspunsul
Ce bună-i dânsa totuși!
Pe când răsăreau stele,
Frumoasa mea vecină
Citind ce-am scris, p-ascunsul
A râs de milă plină
Ce bună-i dânsa totuși!
Și ca să nu cred doară
Că nu-i sunt drag, stă gata
Răspuns să-mi deie fata,
Dar cum? Ea nu ști scrie
Ce bună-i dânsa totuși!
Văzându-mă-n uscioara,
Ea însăși deci se fură
De-acasă, ca să vie
Răspuns să-mi dea din gură
Prea bună-i dânsa totuși!