Ușor și fără suferință,
Se duse sufletul la cer;
Era o mistică ființă,
Mișcare limpede ’n eter,
Ușor și fără suferință,
Se duse sufletul la cer.
N’avea nici formă nici culoare
Și’n clarul serei se vedea,
Și-o muzică legănătoare
Din sfere ’n sfere se pierdea,
N’avea nici formă, nici culoare
Și’n clarul serei se vedea.
Ușor ca visul ce se lasă
Sub focul stelelor gălbui,
Lăsându-și corpu’ntins pe masă
Se ridica in zborul lui
Ușor ca visul ce se lasă
Sub fccul stelelor gălbui.
Și s’a pierdut in albăstrime,
Căci era noapte cănd s-a dus,
Iar dintre stele ’n adâncime
Se auzea: mai sus, mai sus!
Și s’a pierdut în albăstrime
Căci era noapte cănd s’a dus.