Șterge-ți lacrima din gene, lasă-ți ochii tăi senini
Și nici urmă să nu fie c-ai fi plâns sau că suspini.
Zâmbetul de ironie pe-a ta față să se vadă,
Preț să nu pui pe nimica ea și lumea să te creadă.
Nu cată prin duioșie, nimicindu-te pe tine,
Să`mblânzești oameni și soarta și s-ajungi la vre un bine;
Geniul ce domnește-n lume este geniul cel rău
Și decât să fii victimă mai bine să fii călău!