Leahul strică pacea și prin țări robește.
Rareș cheamă capii și-astfel le vorbește
— „Scris-am prin solie răilor străini
Să nu calce pacea, dulce la creștini...
Iată cum soliră: Pacea nu-i călcată,
Numai mintea voastră este turburată.
Aste vorbe-s bune pentru staturi mari,
Între două nații libere și tari...
Nu pot să le zică o vasală țară
Ce de-atâtea oare am supus la heară."
La aceste vorbe toți se inimau;
Toți spre răzbunare brațul își armau.