De câte ori am tresărit
La fiece mișcare,
Crezând că poate ai venit
Tu, dulce arătare.
Ș-apoi de câte ori am plâns,
Văzând că noaptea vine
Și lampa singură o-am stins,
lubite, fără tine.
0, dac-ai ști de câte ori
Nopțile albe, nedormite,
Ți le-a jertfit până la zori
Sălbateca-mi iubire,
Măcar o clipă-ai fi venit,
Adus ca de ursite -
C-un sărut să pui sfârșit
Durerei nesfârșite!