Săgeți de foc arzătoare,
Arunci din ochi când privești,
Rănești inimi simțitoare,
Or încotro te ivești.
Arcuri crunte, și întinse,
Din sprâncene-nfățișezi,
De pornești focuri ne stinse,
Aprinzi, suflet veninezi.
Fiorii grele-nspăimântate,
Dai din buze când zâmbești,
Ațâți junghiuri, ne curmate,
Robești, fermeci, minți uimești,
Tolbe pline înarmate,
Peste tot chipu tău porți,
Pătrunzi piepturi de să bate,
Și rămâi ca niște morți.
Acest cântec ți-l fac dare,
Și te rog să-l primești,
Să-l ții pentru neuitare,
În viață cât trăești.