Din al oglindei luciu rece
De apă-adâncă, — se desface
O liniște de dulce pace,
Ce-ntregul suflet mi-l petrece.
Obida vrând să mă înece,
Zadarnic firea și-o preface.
Din al oglindei luciu rece
Uitarea numai se desface.
Chiar dorul vieții-n mine tace --
Izvor ce gata e să sece;
Și pe-al meu chip, ce-n umbră zace,
Un fel de vis de opium trece
Din al oglindei luciu rece.