În cinstea marelui Alecsandri
Din lumea mândrelor avânturi îndemn spre noi te-ai izvodit
Tu, vis măreț din vremi bătrâne, de-un neam întreg doar oțelit
Credința fuse alt tău cuget, din râvna ta un țel ne-ai dat
În măiestrit șirag de forme, tu slavă-n vremi ne-ai adunat.
Iar când prin clocot de fanfare un bubuit de tun răsună,
În imn cântarea ți se-nalță și spre izbânzi pe toți adună,
Căci din lumini de-un neam dorite și din vedicii cules-ai ramuri
Să-nchini vitejilor tăi, barde, cântări ce-or fi de-a pururi flamuri!