Doarme dus sfînt' Niculae
În vestminte argintii,
Dar ce colb e în odaie
Și ce zarvă de copii !
Au rămas stăpîni în casă,
Toată lumea e a lor !
Unu-i cocoțat pe masă,
Altul joacă-ntr-un picior.
Uite popa cum îngînă
Liturgia... Doi se bat.
Un ștrengar c-o vargă-n mînă
Strigă parcă-i împărat !
O sprințară de fetică
Se hlizește la oglindă...
Nu le pasă de nimică...
Dar ce tropot e în tindă ?
Ca de ipsos stau de frică...
Oare cine-o fi intrat ?
Ochii nimeni nu-și ridică,
Nici chiar marele-mpărat !
Vântul fuse ?... Cine este ?
Ori vreunul din părinți ?
Ce tăcere-făr' de veste !
Smirna-s... diavolii de sfinți !
În privaz, sfînt' Niculae
Doarme parcă nici nu știe !
Numai colbul din odaie
Joacă-n raza aurie...