Afară iar e cer senin
Și ți-e așa de dor de soare,
Că plîngi pe patul tău de chin,
Plîngi ca un rol în închisoare.
Nu plînge !... Nu te da învins,
Nădăjduiește și adastă...
Nu vezi ?... un fluturaș s-a prins,
Bătînd din aripi, la fereastră.
Primește-l pe acest pribeag
Și-albastru fulg al primăverii :
L-o fi trimis vreun suflet drag
Spre a-ți vesti sfîrșit durerii...