Bine este tot daună,
Să bem să ne ospătăm,
Și cu toții din preună,
Să râdem și să cântăm.
Lasă lumea să vorbească,
Strigă, zbiere, cât o vrea,
Gluma, jocul, să trăiască,
Voiu cu ea a mă-ngropa.
Veniți frați să trăim bine,
Veselindu-ne-ntre noi,
Căci prea curând vremea vine,
Cea-ncurcată cu nevoi.
Ne apasă ne-nconvoe,
Cu mânia ei cea rea,
Și de jocuri ne despoe,
Ne-nbracă cu haină grea.
De bătrâni să ne ascundem,
Și să fugim cât putem,
Și necontenit să facem,
Ce ne place și ce vrem.
Nu voiu avere, nici bogăție,
Nu voiu mărire, nici avuție,
Nu voiu simțire, nu voesc minte,
Nici isteciune, cât bob de linte.
C-aceste toate, cin-le voește,
Cât le-n mulțește, să amărește
Eu voesc pace și liniște,
Viață bună, dulce iubire.
Voiu cântecele, desfătătoare,
Jocuri, și glume mângâitoare.
Și cu aceste voiu totdaună.
Să mor cu ele stând înpreună.