CADA PIEZA VIVE EN UNA DIRECCIÓN · NADA VIVE EN UNA SOLA SALA  

PoetósferaLa BibliotecaGiovanni Meli

Giovanni Meli · Romanticismo

Martinu

italiano

L’omu chi nesci fora di la ’mmesta,

Cu scotiri li guidi e la tutela

Di la saggia natura,

Perdi la tramuntana e si smarrisci;

.mw-parser-output .numeroriga{float:right;color:var(--color-subtle,#666);font-size:70%;user-select:none}5E quantu cchiù s’è d’idda alluntanatu

Tanta cchiù spersu si ritrova e senti

(Quannu di l’idei vani

Taciti pri pocu lu tumultu riu)

Richiamarisi ddà di unni partiu.

10L’illudirà pr’un tempu la citati,

Li pompi, li spettaculi, lu lussu,

Li commodi e li gran magnificenzi;

Ma poi multiplicati

Senti l’interni passioni, e chisti

15Crisciri cu lu crisciri di l’anni,

Di lu so cori già fatti tiranni:

Mentri da chisti è devoratu, chiama

La natura, ma indarnu;

L’abiti cci ànnu stritti li catini

20Di cui nun sapi sciogghirsi, e frattantu

Pr’illudiri a se stissu

Di liberu e giulivu si dà vantu.

Puru di tantu in tantu: o quannu ridi

La primavera ’ntra lussuriggianti

25Ciuriti praterii: o quannu autunnu

Spinci la testa carrica di frutti

E di racina chi cuntrasta all’oru

Lu biunnu culuritu,

L’omu di la citati a summi sforzi

30Si allunga, o si strascina

Purtannusi a li campi la catina.

Sugn’iu, sugn’iu (cussì dicia Martinu,

’Ntrà un lucidu intervallu di sua menti)

Lu snaturatu figghiu,

35Cui l’internu affilatu (unicu avanzu

Di la materna ereditati) porta

A la tenera matri, strascinannu

Li servili catini

Di lu vintusu fastu,

40E di la non mai sazia ambizioni.

Chi mi rudinu l’alma di continu,

Oh matri all’occhi toi, chi sù mischinu.

Trovu attornu a sti aratri,

’Ntra rocchi e ’ntra virdura

45La mia diletta matri

La provida natura,

Chi cu li vrazza aperti

Mi tira ad idda, e chiama,

E cu affilati certi

50Mi mustra la sua brama:

Chi cu sinceri affetti

Parr’a lu cori, e dici:

Un essiri ti detti

Pri fariti felici;

55Un cori pri gudiri

Dui veraci istinti

Spusanu a li doviri

Piaciri ben distinti.

Liggi cci trovi impressa

60Unica e singulari,

Sculputa da mia stessa,

Di amari e farti amari.

Chista ti stendi e accrisci

L’essiri d’ogni latu,

65Chista ti attacca e unisci

A tuttu lu criatu:

Senz’idda su la terra

Straniu diventi a tutti

’Ntra na perpetua guerra,

70Chi t’isula, o t’agghiutti.

La menti e l’intellettu

Ti detti a rilevari:

Chi chiddu è giustu e rettu,

Chi a tutti pò giuvari.

75Li sensi a custodiri

La propria tua esistenza,

E a fariti sentiri

La grata compiacenza.

L’occhi pri contemplari

80L’oggetti varj, e tanti,

Chi tutti vennu a fari

Un ordini costanti.

L’oricchi nova scena

Ti aprinu grata ancora:

85Tenera Filomena

Li alletta e li ristora.

’Ntra sulitaria rocca

D’un passaru la vuci

Li cori e l’alma tocca

90Cu lu so cantu duci.

Li canni armuniusi

Di li mei pastureddi

Fann’ecu a graziusi

Canti di varj oceddi

95Lu to uduratu anchi avi

Tributu consolanti

Di effluvj suavi

'Ntra tanti ciuri e tanti.

Li frutti t'aju datu

100Suavi e dilicati,

Chi all'occhiu, all'odoratu,

E sù a lu gustu grati.

Veni, dilettu, veni,

La matri tua ti chiama

105'Ntra li vuschitti ameni,

Sutta 'na virdi rama.

La paci in cui mi fidu

Trovi cu mia sulidda,

E amuri, chi lu nidu

110Conz'a 'na turturidda.

La fidiltà di attornu

Mi trovi 'ntra li cani,

Attenti notti e jornu,

Amici e guardiani.

115Palazzi mei priggiati

Sunnu sti eccelsi munti,

Sedi la maistati

'Ntra la sublimi frunti:

Vera magnificenza

120Vera grandizza è in iddi;

Umana arti e potenza

Quantu sù picciriddi!

Osserva comu spiccanu

Dda supra querci e ruvuli,

125Chi li soi testi ficcanu

In menzu di li nuvuli!

Quantu sti rocchi alpestri

Cuntennu in macchi e in grutti

Di alati e di pedestri

130Razzi viventi lutti!

In aria suspisi

Attornu a chiddi alturi

Filanu ad ali stisi

L'Aquili e li Vuturi.

135Di chiappari li troffi,

Li macchi a cunfaluni

Di areddara, sù stoffi,

Sù adorni a ddi ruccuni.

Ammira di dda susu

140Comu un perenni ciumi

Ruina maestusu

L'unni mutannu in acumi!

Dintra l'occulti vii,

Di sti gran munti in funnu

145Li sali e gallerii,

Li mei ricchizzi sunnu.

Chiddi, chi umanu ingegnu

Metti a lu primu rangu,

L'oru e li gemmi, eu tegnu

150'Ntra rocchi crita e fangu.

L'agati, li graniti,

Li marmi cchiù vistusi,

Sù terri e petri uniti

Senz'ordini cunfusi.

155Fanmi di li mei grutti

Li basi e li pilastri,

Uniti a rocchi brutti,

Porfidi ed alabastri

Vidi com'iu disprezzu

160St'inezj, a cui vui dati

Tantu valuri e prezzu,

Chi pr'iddi vi scannati!

Ma lassa sti caverni,

Nesci a l'apertu e godi

165Li mei biddizzi esterni,

Diffusi in varj modi.

Oh quanti specj, oh quanti

Aspetti variati

Presentanu li pianti

170All'occhi mei purgati!

Quanti famigghi interi

Nutricanu d'insetti,

Chi poi volanu a scheri

Canciati in farfalletti!

175La viti, ch'è di razza

Debuti e in vasciu situ,

Vidi comu si abbrazza

La chiuppu pri maritu!

Chistu pri cumpinsari

180La sua sterilitati

Li rappi fa piccari

Chi d'idda s'à adduttati.

St'ulivu, ch'à sfidatu

Lu tempu e li stagiuni

185Da un truncu fracassatu

Rinova un faidduni.

Li palmi e pini sunnu

Piramidi fastusi,

L'epochi di lu munnu

190Ieu tegnu in iddi chiusi,

Lu gratu murmuriu

Di l'acqua chi dda scurri,

All'ervi dici: addiu,

Ieu partu chi vi occurri?

195Vuliti nutrimentu?

Versu di mia stinniti

Li radichi, e a mumentu

Lu nutrimentu avriti.

L'arvuli in ricumpenza

200Li rami ad idda stenninu

Di la sulari ardenza

Cu l'umbri la difenninu.

Vidi quantu sù grati,

Quantu riconoscenti!

205St'esseri inanimati

S'amanu da parenti.

Nè cridiri chist'unni

Inabitati: acchiana

Supr'acqua, e mi rispunni

210Gracchiannu la giurana.

Cu squami poi d'argentu

Guizzanu muti in funnu

Autri chi a st'elementu

Additti da mia sunnu.

215Li susurranti apuzzi

Sparsi 'ntra ciuri ammira,

Tornanu a li cidduzzi

Ricchi di meli e cira:

L'armonica unioni

220Si d'iddi scupririssi,

Di tua condizioni

Tu ti virgugnirissi.

Ultra di l’indefessi

Alati mei vicini,

225Febu, chi gira e tessi

Noi porta pilligrini

Presenta ogni stagiuni

Li specii soi distinti

A sbardi ed a squatruni

230Di pinoi vario-pinti.

Soi nunzj e messaggieri

La primavera manna

Rinnini, chi leggeri

Scurrinu d’ogni banna.

235Poi junci accumpagnata

Di quagghi e di sturneddi,

E d’una smisurata

Fudda di varj ocedddi.

Ieu tutti li cunfidu

240All’arvuli e a li prati

Pri farisi lu nidu,

Nutrirsi li cuvati.

Multi l’està vulannu

Cu nova reda allatu

245In cerca si nni vannu

Di un clima timpiratu.

Di lodani in autunnu,

Di turdi e calandruni,

Di pettirrussi abbunnu,

250Di pispisi e pinsuni.

L’invernu li gaddazzi,

Li groi li nivalori,

E in margi e in pantanazzi

Aju anatri e trizzoli.

255Nè cumpagnia mi manca

Di armenti, e greggi; e chista

Nò, nun mi opprimi e stanca,

Ma grata mi è a la vista.

Mi opprimi e stanca, oh quantu

260Tumultu di citati,

E da vulgari chiantu

Fastu di sfacinnati.

Cabali, intrichi, frodi,

Disordini e scumpigghi..

265Oh cechi, e in strani modi

Digenerati figghi!

Cussì a lu cori di Martinu parrà

L’ingenua natura. E la ragiuni,

Chi di la virità senti la vuci

270La gusta e trova duci,

L’accogghi, si cummovi... ed eccu già...

Ma li passioni indomiti e sfrenati,

Chi di la prima etati

Suggiugata l’avianu, opponnu ad idda

275Negghia di van’idei,

Chi li veraci ottenebra e confunni.

Cussì Martinu, chi gustatu avia

Un lampu di saggizza, è riturnatu

Machina comu prima,

280Da l’abiti muntata.

E comu navi in timpistosu mari

Senza timuni, nè pilota, tali

Resta l’afflittu a la discrizionì,

Ed a l’arbitriu di li passioni;

285E senza chi si accurgia

Di l’internu complottu e di l’intricu,

Pri lu ristanti di sua vita è trattu

A fari chiddu chi avia sempri fattu.

Sigue explorando

Por su autor
Giovanni Meli · 1 pieza más en la casa
Dónde vive
La Biblioteca

← Martino

Expediente

Autor
Giovanni Meli
Título
Martinu
Lengua
italiano
Época
Romanticismo
Sala
La Biblioteca
Identificador
ws-it-martinu--giovanni-meli-355ede
Cita recomendada
Giovanni Meli, «Martinu», Poetósfera, poetosfera.com/p/ws-it-martinu--giovanni-meli-355ede.html

Las obras de dominio público se reproducen íntegras, con atribución y en la ortografía de su impreso. ¿Ves una errata o conoces una fuente mejor? Escríbenos desde Sobre la casa.